Atentatele islamiste au speriat Europa

Agențiile străine de presă fac bilanțul sângeros al ultimului an de atentate islamiste din diferitele țări ale lumii

În Belgia, în Canada, în Danemarca în Franța ori în Australia- atentatele islamiste ucid persoane civile fără alegere. 
Zonele cele mai afectate au fost cele în care predomină religia musulmană: Nigeria, unde acționează Boko Haram, Irak, Siria (controlată în bună parte de Daech), Pakistan, Kenya, Somalia și Tunisia au cunoscut atentate cu victime foarte numeroase. 
Toată lumea este șocată să afle de seria de atentate ce au avut loc chiar ieri în trei state diferite, numeroși cetățeni pașnici fiind uciși.

Despre soarta românului nostru răpit în Burkina Faso nu mai vorbește în ultima vreme nimeni- nici autoritățile noastre, nici cele străine.

În acest context a apărut în presă și informația (dintr-un document al serviciilor de informații americane publicat de WikiLeaks) că nouă moschei  ar fi cunoscute de către experții americani ca fiind centre în care sunt recrutați sau adăpostiți „membri cunoscuți ai Al Qaeda”. Frecventarea acestor epicentre ale islamului redical (cum le-a numit rue89) a devenit un indicator ce trezește bănuieli.
Aceste moschei sunt situate la Sanaa, în Yemen, la Karachi, în Pakistan, la Kabul, în Afganistan, dar cinci dintre ele se găsesc în Occident. 

Sigur, nu se poate generaliza, dar „paza bună trece primejdia rea”. 

De pildă orașul Shawinigan din Quebec a refuzat să autorizeze deschiderea unei moschei pentru că locuitorii sunt speriați de atentatele teroriste. Primarul orașului Montreal a refuzat unui imam deschiderea unui centru comunitar , temându-se ca acesta să nu devină un centru de radicalizare.
Una dintre cele mai înalte autorități musulmane din Australia, Mufti El-Din Hilaly a devenit cunoscut prin predicile sale pline de ură și de dispreț la adresa celor care nu sunt musulmani și prin compararea femeilor care nu poartă văl cu „o bucată de carne crudă lăsată pe stradă”.
Media din Australia a denunțat dublul discurs al liderilor musulmani 
(cf. pointdebasculecanada).
În Tunisia autoritățile au decis să închidă peste 80 de moschei care nu erau sub controlul statului și care au fost apreciate că incită la violență. . Miile de turiști care aveau vacanțe programate în Tunisia au plecat în grabă sau și-au contramandat plecarea spre acea destinație. 
În același timp se observă că moscheile sunt ele însele  ținte ale unor atentate teroriste, având în vedere diferențele de doctrină între diferitele ramuri ale religiei islamice.

Nu-i nimic, guvernul nostru a acordat gratuit un teren în valoare de 4 milioane de euro pentru construirea la București a celei mai mari moschei din Europa, a doua după Moscheia Albastră din Istanbul, precum și a unui centru de studii islamice, cu bibliotecă și săli de curs, cu spații de cazare pentru invitații de peste hotare și cu o cantină socială pentru 100 de persoane „indiferent de religie” (care vor fi lămurite, desigur, de avantajele islamului). 
  
 Terenul, în suprafață de 11000 metri pătrați (13000 după alte articole din presă) se află pe Bulevardul Expoziției, lângă Romexpo, în apropiere de terenul ce a fost dat (tot gratuit desigur, că noi nu avem nevoie de bani, nu ca englezii, care au vândut terenul pentru o moscheie) pentru ca Marea Lojă Națională (Masonică) din România să construiască „cel mai ambițios proiect masonic din ultimul sfert de secol”, o clădire cu două subsoluri, un demisol, parter și patru etaje, în care vor fi o sală de spectacole cu 680 de locuri, un restaurant cu 150 de locuri, și 14  săli multifuncționale (dintre care două cu câte 120 de locuri și alte două de câte 158 de locuri), un muzeu, o bibliotecă și parcare pentru 112 autoturisme și 336 de motociclete.

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

S-a spus (cam cu jumătate de gură) că România ar primi „în compensare” un teren la Istanbul pentru construirea unei biserici ortodoxe. Nu se spune însă că terenul ar avea tot 11000 de metri pătrați. Nu se spune unde ar fi situat terenul și care ar fi condițiile, nici cât de mare ar urma să fie biserica ortodoxă. Nu ar fi vorba oricum de un centru de studiere a religiei creștine ortodoxe. Probabil s-ar face cel mult o bisericuță mică ori nu s-ar face chiar nimic - fiindcă vedem că nu sunt bani nici pentru terminarea catedralei de la București, ce să mai vorbim de biserici în Turcia! prin urmare, nici un fel de compensare, practic.