dr Nestor Oprean

Locuitorii din Sănicolau Mare au manifestat şi împotriva gazelor de şist

Cu ocazia Zilelor  Oraşului Sânnicolau Mare, pe 6 septembrie 2014. a fost dezvelit bustul avocatului Nestor Oprean, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu..

Șeful statului a fost așteptat de o mulțime de oameni, care l-au aplaudat și s-au călcat în picioare pentru a-l vedea și pentru a-i strânge mâna. (conform relatărilor presei)

Printre ei au fost și câteva persoane care protestau împotriva exploatării gazelor de șist și care au dorit să îi ofere un tricou cu mesajul “Semănăm grâu, nu sonde”. Oamenii s-au declarat nemulțumiți de faptul că au început prospecțiuni în zonă și au fost călcate abuziv proprietățile localnicilor, fără acordul lor.

Cine a fost Nestor Oprean

Dr. Nestor Oprean a fost membru în Marele Sfat Naţional Român ales în Marea Adunare de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918.

„Nestor Oprean a marcat şi istoria României, a fost la Marea Adunare de la Alba Iulia pentru înfăptuirea Unirii. Este unul dintre oamenii care, dacă vreţi, au prefigurat România de astăzi. Sunt multe lucruri pe care, alături de ceilalţi membri ai Adunării Naţionale, Nestor Oprean le-a văzut pentru viitorul României, şi care nu s-au întâmplat decât după Revoluţia din 1989 (…) Documentul de la Alba Iulia, la care Nestor Oprean a participat, a fost atât de vizionar încât nici măcar azi nu este întru totul împlinit, dar sunt convins că după ce îmi termin eu mandatul va fi împlinit”, a spus Traian Băsescu, cu  prilejul dezvelirii bustului avocatului.

Căutând informaţii despre avocatul Nestor Oprean, despre care nu ştiam mai nimic, am dat şi peste un articol din ziarul Tribuna apărut la Arad în anul 1906.

Se descriu acolo două zile din campania electorală desfăşurată în acel an, când avocatul Nestor Oprean candida la alegerile pentru dietă  şi era primit cu entuziasm în localităţile Sân-Nicolaul mare, Sân-Nicolaul german, Sân-Nicolaul sârbesc, Nagy-Ősz, Nereu, Cenadul germân, Cenadul-sârbesc.

Articolul descrie în detaliu cum au avut loc întrunirile electorale, cum şi-a prezentat candidatul programul pe care dorea să-l aducă la îndeplinire ca deputat în dietă  şi în care se reflectau doleanţele cetăţenilor din acea zonă. Nestor Oprean a vorbit şi în limba germană acolo unde majoritatea locuitorilor erau de origine germană, a vorbit şi în limba maghiară dacă erau şi auditori maghiari iar în localităţile cu locuitori sârbi, discursul a fost tradus în limba sârbă.

Pretutindeni Nestor Oprean a fost primit cu flori şi mult entuziasm, fiind ales ca reprezentant şi de către etnicii germani şi sârbi, care aprobau programul prezentat.

Reproduc în continuare câteva fragmente din articolul din ziar, respectând ortografia originală.

Marţi la 11/24 Aprilie a.c. 9 oare a.m., însoţit de vre-o 40 trăsuri ,- ale bravilor Români din Sân-Nicolaul mare, au purces spre Sân-Nicolaul germân. Aici candidatul în limba germână îşi expune programul primit cu bucurie şi des aprobat.
...iar economul Pavel Fumor provoacă alegătorii cu cuvintele marelui preot Mureşan: «acum ori niciodată, să ne croim o altă soarte», o soarte bună, o soarte mai demnă de noi » Purtăm peană roşie – zice el, - şi să dovedim că suntem pătrunşi de cântecul : «roşu-i focul ce-mi străbate inima-mi plină de dor, pentru sfânta libertate şi al patriei amor» . Liberi să fim şi liberi să şi murim.  La ora 1 p.m., plecăm spre fruntaşa comună germână Nagy- Ősz. Cortegiul se compune din vre-o 45 trăsuri. Eram veseli, eram mândri căci nu însoţeam candidatul din interes ci din dragoste curată şi nefâţărită. Ca la vre-o trei kilometri dela Nagy-Ősz, vedem o mare de oameni. Erau bravii locuitori germâni din Nagy-Ősz, cari ne-au eşit întru întâmpinarea cu muzică, călăreţi şi vre-o 60 de trăsuri. Convenind cu ei tinărul şi înflăcăratul naţionalist din Nagy-Ősz, Roth, în termini calzi şi din inimă purceşi, salută pe candidatul, care emoţionat îi răspunde mulţămid poporului din Nagy-Ősz, pentru deosebita dragoste maifestată.Urcăm în trăsuri şi mergem spre comună. Intrarea aici a fost o intrare festivă. Erau în trăsuri şi pe case mulţime de steaguri, făcute tot cu cheltuiala bravilor locuitori din Nagy-Ősz şi pe cari figura cu mândrie numele candidatului nostru naţional dr. Nestor Oprean. Cortegiul era de peste una sută trăsuri. Ajunşi la casa comunală ne dăm jos şi suntem întâmpinaţi de nesfârşite urale din piepturile celor adunaţi acolo, cu mic, mare, femei şi copii. Candidatul urcă pe masă şi în limba germană dezvoltă vorbirea program, carea cuprindea în sine toate dorinţele şi durerile, date în scris de bravii locuitori din Nagy-Ősz. Din Nagy-Ősz am purces spre Nereu, comuna natală a mult iubitului nostru candidat. Aproape de hotar suntem întâmpinaţi de vre-o 20 de călăreţi şi tot atâtea trăsuri. Aici cu cuvinte pline de dragoste este binecuvântat din partea preotului local Silviu Bichicean, la ce candidatul emoţionat, între accentele marşului: «Deşteaptă-te române», mulţămeşte.         Urcăm în trăsuri, înainte muzica, urmează trăsura în carea iau parte preotul şi învăţătorul local, apoi trăsura candidatului şi şirul lung de vre-o 120 de trăsuri. Între bubuitul treascurilor şi acordul muzicei intrăm intrare triumfală în comună unde la margine era o prea frumoasă poartă triumfală cu inscripţia: «Bine ai venit», şi ude o fetiţă îi aruncă în trăsură un frumos buchet de flori naturale. Strada e pliă de lume, iar în casa comunală nu mai era loc. Tot Nereul era în picioare şi eşit întru întâmpinarea mult doritului nostru candidat. Ajunşi la casa comunală, care e vis-à-vis de biserică, urale nesfârşite sguduiau văzduhul, întrerupte din când în când de bubuitul treascurilor. Aici o altă fetiţă îi predă un buchet de flori naturale, urând candidatului izbândă.         Ori unde priviai întâlniai ochi scăldaţi în lacrimi de bucurie. Urcă candidatul pe masă şi îşi dezvoltă programul în limba română, arătând înainte bucuria şi dragostea sa cu care a venit în comuna sa natală, şi care o nutrieşte faţă de consătenii săi. Vorbirea sa a avut mare efect căci fu des aclamată şi aprobată.
         Locuitorilor germani le expune în limba germană programul său. Urcă apoi tribuna fratele candudatului, parohul din Cenad, Terenţiu Oprean şi în calde cuvinte de dragoste laudă bravii Nereenţi sperând că votul lor va fi dat numai pentru fiul acestei comune, pentru dl Dr. Nestor Oprean, aceasta cu atât mai vârtos că a desfăşurat un steag mândru, un steag frumos pe carele în mâii i l-au pus, pe lângă alţii, fruntaşii acesteu comune. 
Înflăcăratul naţionalist din Nagy-Ősz, verdele german Roth zice cam următoarele: «Voiam să fim adevăraţi, iar nu vitregi ai acestei patrii. Dacă candidatul Oprean lucră pentru binele poporului român, nu ne putem noi germanii închipui ca noi să nu e folosim tot de acel bun. Românii au fost atât de buni, de ne-au rugat chiar ca noi germanii să ne punem un candidat naţional. Durere însă noi poporul aşa zis cult nu avem inteliginţă cu inimă faţă de noi poporul de jos. Inteliginţii noştri, vorbind măcar numai 4-5 cuvinte maghiare, nu sunt cu noi , ci contra noastră, sunt în tabăra streină. Aceasta este cauza de am sprijinit şi rugat pe Dr. Nestor Oprean a primi candidatura. Suntem numiţi popor cult, dar dispreţuindu-ne limba, din înălţimea în care e aflăm vom ajunge mai dispreţuiţi decât ţiganii». S’a dovedit de bun orator şi naţionalist, un ce cam neobicinuit pentru locuitorii germani. A fost des aprobat şi aclamat. Fiind cam târziu, bravii ereenţi petrec până la hotar pe scumpul lor candidat, care se îndreaptă spre casă, spre Sân-Nicolaul mare. 

Cred că articolul pune în evidenţă, pe lângă erudiţia şi calităţile de orator ale avocatului Nestor Oprean şi atmosfera de frăţie şi bună înţelegere între diferitele naţionalităţi din Banat.
Vedem şi cum se desfăşura o campanie electorală în anul 1906.

Interesant, nu?