CUTREMUR LA CORABIA

Un cutremur cu magnitudinea 4,4 lângă Corabia, în Oltenia

IUNIE 2014 Data/Ora	Magn. 0R	Adâncime ( km )	Latitudine ( grade )	Longitudine ( grade )	Regiune
24.06.2014, 22:39:53	4,4	18	43,81 N	24,47 E	2 km V Izlaz, Tudor Vladimirescu, 4 km NV Corabia, E Vârtopu, 10 km S SE Vişina, 15 km V Izbiceni, 148km SV Bucureşti, Olt

Adâncimea epicentrului foarte mică, de numai 18 km, trimite la ipoteza influienţei activităţilor umane desfăşurate în zonă. 
Magnitudinea 4,4 este una importantă, iar adâncimea mică a epicentrului face ca această mişcare seismică să fie resimţită puternic în zona respectivă. Mişcarea seismică a fost resimţită în tot sudul Olteniei, la  CRAIOVA, la SLATINA,  la TURNU MĂGURELE, CARACAL, BĂILEŞTI şi chiar  la GIURGIU.

Cutremurul a fost anunţat cu întârziere pe site-ul INFP, dar acum figurează acolo.

În schimb, în mass media ni se spune că acest cutremur a avut epicentrul în ...nordul Bulgariei. De ce, oare?

• Digi24 spune că a fost în Bulgaria, indicând ca sursă INFP, unde totuşi stă scris negru pe alb: România. Harta, de asemenea, arată că epicentrul a fost la nord de Dunăre. Şi atunci, de ce se spune că a fost în Bulgaria?
• DC News spune: "Seismul a avut loc la sud de România, în Bulgaria. .... Cutremurul s-a resimțit și în România"
• Gazeta de Sud spune că seismul s-a simţit şi la Craiova, dar...s-a produs în nordul Bulgariei. Poate ca să nu se sperie oltenii că au apărut cutremure la ei? Şi mai ales unele puternice?
• Totuşi OlteniaNews dă ştirea corect (în fine, cu adâncimea de 15 km, dar poate astea au fost primele date de la INFP).
• Jurnalul Naţional ştie (spre cinstea lui) că la nord de Dunăre e teritoriul românesc şi dă ştirea corect.
• B1 ştie că acest cutremur a fost în sudul României, dar spune că adâncimea a fost de numai 15 km. (Le-or fi spus lor ceva aparte cei de la INFP?).
• Realitatea spune scurt: "Un cutremur puternic cu magnitudinea 4,4 s-a petrecut marţi seară în Bulgaria". 
• TurnuCuŞtiri spune: "Marţi seara, în Bulgaria, la ora 22,39 a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,4. Seismul a fost resimţit şi la Turnu Măgurele " 

############################################################################################

Sonda care nu necesită aviz de mediu

Cum rămăsesem cam nedumerită după toate aceste ştiri contradictorii, am mai căutat câte ceva pe net (ştiri despre ceva sonde prin preajmă, pentru că se ştie că din păcate activitatea de fracturare hidraulică este generatoare de cutremure).
Am găsit o Decizie interesantă a ANPM, (numărul 8632/12.11.2013), referitoare la  sonda 1150 Oteşti. E drept că această sondă este în satul Spătaru (comuna Cungrea), prin urmare destul de departe de Corabia, nu cred deci că ar fi putut produce cutremurul de ieri de lângă Corabia, dar decizia mi s-a părut interesantă ca abordare.

ANPM a decis că nu este nevoie de evaluarea impactului asupra mediului în cazul acestei sonde şi deci nu se va face evaluarea adecvată .

Ce ni se spune despre această sondă:

a) "proiectul se încadrează în HG445/2009 anexa nr. 2, pct. 2  lit.e), pct. 13, lit. a);"

Care sunt prevederile legale la care se face referire?
În Anexa 2 a HG 445/2009 se află Lista proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea evaluării impactului asupra mediului.
Pct.2 lit.e) : instalaţii industriale de suprafaţă pentru extracţia cărbunelui, petrolului, gazelor naturale şi minereurilor, precum şi a şisturilor bituminoase. -( Acuma...o instalaţie care merge la câţiva kilometri adâncime nu ştiu dacă mai poate fi numită "de suprafaţă")
Pct 13  din HG se referă  la informaţiile minime pe care titularul de proiect trebuie să le comunice: soluţiile tehnice, mărimea proiectului, măsurile de protecţie a mediului şi posibilele efecte , alternative studiate . Dintre acestea, ni se spune că proiectul se încadrează doar la litera a), deci cuprinde date doar despre amplasament, soluţii tehnice şi mărimea proiectului, fără a mai fi vorba despre celelalte.
b) s-a concluzionat că "nu este posibil ca efectul lucrărilor propuse a se realiza să fie semnificativ"
c) "caracteristicile proiectului şi a (sic) amplasamentului au indicat că nu este necesară efectuarea evaluării impactului".

Urmează descrierea sondei 
(redau pe scurt):


- careul sondei=7744 m²

- procesul tehnologic constă în săparea unui puţ "până la baza stratului productiv" - nici un cuvânt despre adâncimea de forare.
- sonda "va produce cu" un debit brut de cca 20m³/zi, debit net cca 8 t/zi - dar nu ni se spune CE va produce (gaze, petrol...ce oare?). Nici un cuvânt despre tehnologia folosită: convenţională, sau cu fracturare hidraulică.

- protecţia mediului e asigurată prin realizarea unui beci din beton şi a unui şanţ colector de ape pluviale şi pentru "eventualele scurgeri accidentale tehnologice" şi a unei habe colectoare de reziduuri.- nu ni se spune în ce ar consta aceste scurgeri, adică ce anume ar conţine ele şi nici ce tip de reziduuri rezultă şi unde vor fi ele depozitate în final. Haba va fi "hidroizolată cu două straturi de soluţie bituminoasă" - adică o spoială cu emulsie de bitum, un minim de hidroizolaţie.

- Ni se spune despre apa tehnologică faptul că "se realizează un circuit închis", astfel încât "după utilizarea debitelor de apă în scopuri tehnologice eventualele ape uzate rezultate sunt preluate şi injectate în sondele speciale de injecţie pentru revitalizarea capacităţii de producţie a zăcământului".

Ei, aicea mi se pare că sunt multe puncte neclare.

Nu ni se spune în ce fel va fi folosită această apă tehnologică - se injectează ea cumva sub presiune foarte mare, după ce a fost aditivată cu circa 500 de substanţe chimice şi cu nisip? Nici un cuvinţel despre asta. Totuşi, e clar că se va folosi niscai apă. Câtă? Nu ştim. Nu se spune decât că se aduce cu vidanja "de la parcurile din zonă". De unde se va prelua această apă? Din care sursă? Care va fi consumul zilnic?

Se vorbeşte apoi despre "eventualele ape uzate" - adică nu e sigur că vor rezulta ape uzate? În ce cantitate vor fi ele şi ce vor conţine? Ele nu vor fi reutilizate în sonda despre care e vorba, ci vor fi "injectate în sonde speciale de injecţie" (deci în alte sonde- care anume? Au ele avizele necesare? Sunt existente, sau urmează a se fora? Unde anume? - cam multe semne de întrebare, mi se pare).

Şi asta, pentru "revitalizarea capacităţii de producţie a zăcământului". Aici parcă îmi sună ceva cunoscut. Vă aduceţi aminte de tehnologia de fracturare hidraulică, nu? Numai că în descrierea de mai sus lucrurile sunt inversate: cică întâi se foloseşte apa la o tehnologie- nu ştim care, apoi, după ce e uzată, se foloseşte pentru "revitalizarea zăcământului". Sună frumos aşa, revitalizare,  în alte părţi au început să spună "stimularea" zăcământului, ca să nu mai folosească termenul de spaimă - fracturare hidraulică....Nu cumva se sapă întâi faimoasele canale verticale la mari adâncimi, apoi orizontale, se introduce apa sub presiune cu cele peste 500 de substanţe chimice şi se fracturează straturile de sol ca să scoată gazele de şist? Ca apoi să reinjecteze apa radioactivă şi poluată cu substanţe cancerigene în puţurile "speciale" - de mai mică adâncime, să fie mai ieftine? Sunteţi siguri că nu despre asta e vorba? Şi nu cumva lubrefianţii din aceste mari cantităţi de apă injectată în sol sunt cei ce produc alunecarea straturilor şi ca urmare cutremurele?

Ni se mai spune că, "în cazul în care sonda prezintă interes", activitatea se va desfăşura doar pe suprafaţa careului de exploatare. 

• Pentru cât timp e prevăzută acestă activitate? 
• Ce cantitate de apă se va folosi în total pe lună, pe an, pe zecile de ani? 
• Ce substanţe chimice se vor adăuga în această apă de fiecare dată şi deci ce cantitate de substanţe cancerigene se va acumula în sol? 
• Cum va afecta scoaterea acestei cantităţi de apă din circuitul natural rezervele de apă ale zonei? Care este structura geologică a zonei şi care este probabilitatea de a se produce cutremure prin reinjectarea apei în sol? la ce adâncime se va reinjecta această apă? 
• Ce se va întâmpla dacă tuburile de foraj vor exploda ca urmare a suprapresiunii - aşa cum s-e întâmplă în SUA destul de frecvent - iar apa cu substanţe chimice va ajunge în apa freatică, de unde nu va mai putea fi niciodată eliminată?
• Câte transporturi grele vor fi necesare pe parcursul funcţionării sondei, de unde şi până unde se vor etrece şi cum vor afecta ele structura rutieră a drumurilor existente?

Oare, chiar nu era necesar un studiu de impact asupra mediului care să cuprindă toate aceste aspecte?