Referendumul din Catalonia ilegal

Catalonia nu se va separa de Spania

Spania s-a "regionalizat" , ceea ce pare să-i fi adus foarte multe probleme.
După ce o serie de analişti au apreciat că actuala criză economică din Spania a fost favorizată, dacă nu chiar provocată de regionalizarea ţării, acum se manifestă şi tendinţe de separare a regiunilor mai bogate, care nu mai vor să contribuie la bugetul comun al statului spaniol.
Este cazul Cataloniei, care are în prezent statutul de regiune autonomă în cadrul statului spaniol, dar nu are un sistem fiscal independent, astfel încât peste 60% din taxele şi impozitele plătite sunt folosite pentru menţinerea celorlalte comunităţi autonome , mai sărace, din Spania.
Catalonia are o foarte puternică identitate culturală şi lingvistică. Ea este populată de 7,5 milioane de locuitori şi a cunoscut în ultimii ani puternice tendinţe naţionaliste, declanşate de criza economică, ce a alimentat un sentiment de nedreptate şi a crescut tensiunile politice.
Regiunea, care a fost unul dintre motoarele economice ale Spaniei, a devenit una dintre cele mai pline de datorii regiuni ale Spaniei.
Naţionaliştii catalani anunţaseră un referendum pentru data de 9 noiembrie 2014, dată la care locuitorii ar fi trebuit să răspundă la întrebările: " Vreţi să fie Catalonia un stat?" şi dacă da, "vreţi ca acest stat să fie independent?".

Referendumul asupra separării regiunii autonome este ilegal

Şeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy a anunţat  că acest referendum nu va avea loc, fiindcă este ilegal.
"Doar ansamblul poporului spaniol are puterea de a decide asupra a ceea ce trebuie să fie Spania" a spus el.
Primul ministru spaniol a spus: " Am fost mereu dispus la dialog, dar în cadrul Constituţiei şi al legii".
" Toţi cei care pretind să modifice Constituţia pout să ceară acest lucru, dar respectând regulile pe care Constituţia însăşi le-a stabilit. Asta înseamnă statul de drept" a subliniat el.

Poziţia Uniunii Europene

Vicepreşedintele Comisiei europene, Viviane Reding chemase duminică guvernul spaniol şi pe conducătorii regionali ai Cataloniei să " negocieze cu spiritul deschis pentru a ajunge la un acord" care să evite ca regiunea să continue pe calea de a obţine independenţa.

Pashmina

Şalurile Pashmina şi Caşmirul

Salam german pentru Romania

Resturile din supermarketurile germane aduse în România.

O ştire a făcut înconjurul mass media: tone de salam expirat sau foarte aproape de expirare  aduse din Germania şi vândute în România !
Nu e prima dată când constatăm că deşeurile de toate felurile sunt aduse din UE la noi, ca la un fel de pubelă europeană. Dar, iată că şi mâncarea care în Germania era în mod obişnuit dată la gunoi, a fost considerată destul de bună pentru a ne fi vândută nouă, românilor.
Resturi de mezeluri, aproape ieşite din garanţie, au fost aduse la "o fabrică din Braşov", deschisă de un mare  producător neamţ- aşa cum se scrie, misterios, în presă.  Nu se spune care fabrică, deşi ar fi normal ca acest lucru să fie făcut public. Resturile care proveneau din supermarketuri din Germania "ar fi fost tratate" în fabrica de la Braşov, pentru a-şi recăpăta aspectul comercial.
Cum or fi făcut asta? Adăugând colorant din belşug, probabil, mult conservant şi cine mai ştie ce alte chimicale ca să se acopere mirosul de alterat şi culoarea rău prevestitoare.
Pe urmă resturile de la masa germanilor erau reambalate, sub vid, primeau un nou termen de valabilitate (încă 42 de zile) şi trimise la vânzare în hipermarketurile de la noi, dar şi în alte magazine, ceva mai mici.
După ce un client din Timişoara a reclamat la Protecţia Consumatorului că a cumpărat salam stricat prezentat ca marfă de calitate din Germania, inspectorii OPC au verificat 38 de magazine şi supermarketuri, confiscând circa 10 tone de salam feliat şi reambalat, aflat pe rafturi sau în depozite.
Deşi această uriaşă cantitate de carne toxică (fie din pricina alterării, fie ca urmare a supraadaosurilor de chimicale ) putea genera pericole pentru sănătatea unui număr foarte mare de oameni, nu s-au comunicat alte sancţiuni în afara amenzilor de "aproape trei sute de mii de lei" stabilite de OPC.
Mai puţin de 30 de lei/kilogram de salam toxic confiscat. Şi, asta e tot?

Dar ce s-a întâmplat cu salamul deja vândut consumatorilor?
Dacă au mâncat deja din el, dacă au dat şi copiilor, că doar e marfă de soi, scumpă, din Germania?
Poate că nu i-a apucat imediat pântecăraia, că se pusese conservant cu polonicul, dar ce efect vor avea substanţele chimice asupra lor, pe termen lung?
Numele supermarketului care a vândut marfa reambalată, ca şi numele fabricii care au plănuit intoxicarea în masă sunt trecute sub tăcere.
De ce?
Nu ar trebui să ştim cine se face vinovat de asemenea grozăvii?

Regele devine mafiot

Rigoletto la pompe funebre 

Doctorii si motii

Supravieţuitorii din Apuseni

Deseuri nucleare depozitate în puţurile de gaze de şist

Una dintre marile probleme pe care le pun centralele electrice nucleare este modul de depozitare a deşeurilor radioactive care rezultă din funcţionarea acestora.

Libera circulaţie în Elveţia suspendată

Iniţiativa populară "Contra imigraţiei în masă" a fost votată în Elveţia

Pe 9 februarie 2014 cetăţenii elveţieni  s-au pronunţat pentru schimbarea politicii elveţiene în privinţa imigraţiei. Noi dispoziţii constituţionale prevăd limitarea imigraţiei prin plafoane şi contingente anuale. Consiliul federal a anunţat că va întreprinde fără zăbavă lucrările necesare pentru a pune în operă decizia poporului elveţian,  Până la intrarea în vogoare a legislaţiei de execuţie, libera circulaţie a persoanelor va continua să se aplice între statele membre din UE şi din AELE şi Elveţia.

Gazul de sist contaminează radioactiv

Lichidul de foraj aduce radioactivitatea la suprafaţă

Un raport oficial din 2013 al administraţiei americane precizează natura materiilor radioactive pe care lichidul de foraj folosit pentru extragerea gazelor de şist le aduce la suprafaţă, din adâncurile de pământului.
Raportul lui E. Ivan White, om de ştiinţă la Consiliul american pentru măsurarea şi pentru protecţia contra radiaţiilor (National Council on Radiation Protection & Measurements, NCRP) a fost făcut public de asociaţia newyorkeză Grassroots Environmental Education , care se ocupă de educarea publicului asupra sănătăţii şi mediului.
Conform raportului, fracturarea hidraulică provoacă aducerea la suprafaţă a importante cantităţi de elemente radioactive, odată cu lichidul de fracturare şi cu gazul extras.
Raportul indică de pildă că în exploatarea Marcellus din estul SUA, elementele radioactive ieşite odată cu gazele de şist fac parte dintre elementele radioactive cu viaţă lungă şi deci, în consecinţă, ele se pot acumula în lanţul alimentar şi pot atinge doze de radiaţii periculoase pentru milioane de persoane.
Raportul pune, prudent, lucrurile în perspectivă.
Un camion de deşeuri provenind dintr-un foraj nu ar fi o problemă mare pentru sănătatea publică, dar este cu totul altceva dacă e vorba despre câteva milioane de camioane, pe 40 de ani.
Ivan White citează în special radium-226 şi radium-228, care pot fi aduse la suprafaţă sub formă lichidă sau solidă, în timpul procesului de exploatare. Aceste radioelemente "rămân active şi potenţial mortale şi se pot regăsi mulţi ani mai târziu în locuri imprevizibile. Ele se acumulează în lanţul alimentar, până la om".
Radium -226 are o perioadă de înjumătăţire de 1600 de ani. Adică durează 1600 de ani pentru ca acest element să-şi reducă radioactivitatea la jumătate. Este o substanţă deosebit de periculoasă, care se asimilează în organism ca şi calciul şi se fixează în oase. De aceea, el este o potenţială sursă de cancer. 
Raportul arată, de asemenea, că dacă în industria nucleară "se urmăreşte cu precizie toată producţia de elemente radioactive până la destinaţia lor finală sigură", în schimb în cazul fracturării hidraulice reglementările sunt cu totul insuficiente. (La noi ele lipsesc cu desăvârşire!)
De fapt, echipamentele nucleare generează, în funcţionare normală, emisii radioactive gazoase, şi lichide în aer, râuri, oceane. Iar destinaţia finală sigură este mai mult decât controversată.
Problema ridicată de Consiliul american pentru măsurarea şi pentru protecţia contra radiaţiilor nu este nouă. Departamentul american pentru energie (DOE) şi General Electric au angajat, din 2011, două milioane de dolari pentru a izola materialele radioactive din nămolurile şi din lichidele de fracturare hidraulică. În Pennsylvania, unde se exploatează pe scară largă gazele de şist, (de ordinul a 100 000 de puţuri de foraj), deşeurile lichide au fost deversate în râuri care alimentau reţele de aducere a apei potabile, fără ca radioactivitatea să fie testată. Ziarul New York Times, care a publicat informaţia în februarie 2011 pe bază de documente oficiale ce nu au fost făcute publice niciodată, precizează că nivelul de radioactivitate al deşeurilor legate de fracturarea hidraulică este mult mai ridicat decât nivelul permis de reglementările în vigoare în SUA.
Pe lângă Radium 224/226/228, descendenţii lor Radon-220 şi 222 (Thoron) sunt încă şi mai periculoşi, căci sunt emiţători de radiaţii Alpha periculoase şi se propagă sub formă gazoasă. Ele rămân deci împrenă cu gazele de şist extrase (fiind imposibil de separat de acestea) şi ajung astfel la consumatori odată cu gazele de pe conducte. Dacă gazul metan este ars în arzătoare, elementele radioactive se degajă în spaţiul utilizatorului odată cu gazele rezultate din ardere. 
(după DD magazine, Yves Heuillard).

În Dakota de Nord se interzice reinjectarea în sol a deşeurilor radioactive

Autorităţile din Dakota de Nord, din SUA, au discutat problema sitului de reinjectare folosit de societăţile de extragere a gazului de şist pentru eliminarea lichidelor de fracturare şi a celorlalte deşeuri rezultate din fracturarea hidraulică.
Autorităţile interziseseră reinjectarea de materiale radioactive şi au făcut controale sistematice asupra camioanelor care aduceau deşeurile spre reinjectare în sol. S-au făcut teset pentru detectarea de radium -226, radium-228 şi plumb-210, care sunt materiale natural radioactive Din luna iunie 2011 până în ianuarie 2012, în urma controalelor a fost refuzată deversarea a 23 de camioane, care au fost depistate având conţinut radioactiv.
Se pune problema, însă, ce urmează să se facă în privinţa acestor deşeuri. Există un sit de depunere a elementelor radioactive în statul Colorado, dar nu se ştie ce soluţie se va adopta.

Tratarea deşeurilor nu e suficientă

Un studiu efectuat de Universitatea din Duke şi publicat în octombrie 2013 a examinat apa care ieşea din staţia "Josephine"de tratare a saramurii şi care se deversează apoi în Blacklick Creek, ce alimentează cu apă potabilă oraşele din vestul statului Pensyilvania.
Au fost prelevate mostre în amonte şi în aval de instalaţia de tratare, pe o perioadă de doi ani, până în iunie 2013.
Au fost găsite niveluri ridicate de cloruri, de bromuri în combinaţie cu compuşi izotopici ai oxigenului, hidrogen, stronţiu, şi radiu în apele ce revin la suprafaţă din puţurile de fracturare hidraulică din exploatarea GDS Marcellus.
Rocile în care se găseşte gazul de şist ("roca-mamă") sunt natural radioactive şi contaminează saramura folosită la fracturarea hidraulică.
Uneori fluidul de întoarcere este reinjectat în formaţiuni subterane profunde (aşa cum se face la noi), o practică ce poate provoca perturbaţii seismice. dar fluidele sunt uneori tratate pentru a fi apoi deversate în cursurile de apă.
Nivelul de radium din eşantioanele prelevate în sit au fost de 200 de ori mai ridicate decât eşantioanele prelevate în amontele râului.
Acest nivel înalt de radioactivitate este desigur peste nivelele reglementate şi ar trebui în mod normal să existe o tratare specifică agreată pentru deşeuri radioactive, conform cercetătorilor de la "Duke University's Nicholas school of the environment" din Carolina de Nord.
Sute de situri de eliminare a apelor uzate ar putea fi afectate în acelaşi mod, a declarat profesorul Avner Vengosh, unul dintre autorii studiului. "dacă oamenii nu trăiesc acolo, nu ar fi o ameninţare imediată a acestei radioactivităţi" a spus el. "Totuşi, există pericolul bioacumulării lente a radiumului ".
Studiul arată necesitatea existenţei unei prevederi specifice şi a unui mecanism independent de control.
În Marea Britanie, unde se pune problema exploatării gazelor de şist, se discută deja despre impunerea unei reglementări de mediu care să împiedice acest gen de acumulare de elemente radioactive (Voeu pieux, NDT).
Studiul a relevat de asemenea un nivel ridicat de salinitate a saramurii "şistoase", care este de 5-10 ori mai sărată decât apa mării, adică de 200 ori peste nivelul maxim permis de reglementări. Saramura este asociată cu niveluri ridicate de bromură de metil, care se transformă în timpul procesului de purificare în trihalometan, care este carcinogen (provoacator de cancer).
Trihalometanul este suspectat de a deteriora ficatul, rinichii şi sistemul nervos central.
Din ianuarie 2013, cele 4197 de puţuri de gaz neconvenţional din Pennsylvania au produs 0,55 milioane m³ de  deşeuri lichide şi 6,31 milioane  m³ de fluide de întoarcere. cea mai mare parte din deşeuri sunt eliminate în statul Pennsylvania, dar o parte sunt duse în alte state, ca Ohio sau New Zork, deşi acolo există moratorii contra gazelor de şist.
În iulie, o societate de tratare a apei din New York şi-a recunoscut vinovăţia de a fi falsificat peste 3000 de teste de apă.
În 24 iunie 2013, Vengosh a publicat un raport care arată înalte concentraţii de metan, etan şi propan găsite în eşantioane de apă potabilă prelevate la mai puţin de un kilometru de puţurile de gaz de şist, în 141 de situri diferite. 
(După The Guardian com: Dangerous levels of radioactivity found at fracking wste site in Pennsylvania).
În decembrie 2012, s-a găsit în Pirinei un depozit de materiale radioactive aflate sub cerul liber, provenind de la societatea de exploatare Total. Au fost găsite Uranium 238, Thorium 232 provenind din forajele de gaz. Asta, pentru că nimeni nu îi controlase până atunci.

La noi pericolul acumulării radioactive ar fi sporit de precedentul Cernobil

Dat fiind că radioactivitatea se acumulează în organisme, radiaţiile aduse de exploatarea gazelor de şist se vor adăuga la radiaţiile deja suferite în urma catastrofei de la Cernobil

Precizie maximă la ROMATSA

ROMATSA a trimis ISU Neamţ să salveze o barcă din Franţa

Ştirea, reluată cu deliciu de posturile de televiziune şi de presa electronică spune că ROMATSA a primit un semnal de la o baliză electronică a unei ambarcaţiuni, prin intermediul unui satelit şi a localizat barca pe lacul Izvorul Muntelui. Ca atare, a cerut ISU Neamţ să caute ambarcaţiunea şi să salveze navigatorii.
Partea comică intervine când aflăm că de fapt ambarcaţiunea se găsea în Mediterana, aproape de Marsilia.
2156 km distanţă rutieră între cele două locaţii.

Inspectorul şef al ISU Neamţ, locotenent colonelul Ioan Nitica a explicat ulterior de unde a provenit eroarea.
"Probabilitatea informaţiei era de 50%. Erau două locaţii, una la noi pe lac iar a doua în Marsilia".
Cum adică să fie două locaţii, situate la peste 2000 de kilometri una de alta? Adică satelitul nu dă nişte coordonate anume, ci dă variante de coordonate, cu diferenţe de mii de kilometri între ele?
Sigur că oamenii şi-au pus întrebarea cum să fi ajuns barca înregistrată în Malta tocmai pe lacul Izvorul Muntelui, dar nimic nu e imposibil, în zilele noastre. Barca putea să fi fost adusă cu trailerul. A fost verificată zona cozii lacului, ce fusese indicată, constatându-se că era îngheţată. Asta i-a ajutat pe cei de la ISU să elimine această locaţie, deşi putem să ne gândim şi la o ambarcaţiune blocată în gheţuri, s-au mai văzut cazuri în Antarctica.
Se spune apoi că ROMATSA a trimis după 18 minute de la apelul iniţial un al doilea mesaj, care anula intervenţia.
Vă daţi seama cât de repede au verificat cei de la ISU Neamţ zona lacului Bicaz, în 18 minute?

Dar explicaţiile continuă.
Fireşte, nimeni nu are nici o vină. Operatorul ROMATSA a primit mesajul de la satelit "de la cei care administrează mesajele de la satelit" . Adică, ROMATSA nu a primit mesajul direct de la satelit, ci de la alţii, care administrează mesajele şi le dau mai departe- să înţelegem. Nu ni se spune cine sunt aceştia.
Să fie centrul acela de la Moscova, despre care se vorbise când cu avionul din Apuseni?

Ni se explică în continuare că:
"Ei au dirijat mesajul către centrul de la Constanţa, pe zona de maritim să verifice şi acolo, şi au dat şi la noi mesajul pentru că era în zona noastră".

Acuma, diferenţa Între Bicaz şi Constanţa nu e mare: 470 km pe şosea.

Prin urmare a mai fost o zonă de verificat, cea de la Constanţa. Dar nu ştim dacă cei de acolo au verificat.
Se spune din nou că probabilitatea era de 50%. Adică 50% să fie în România, dar nu se ştia dacă la Constanţa sau la Bicaz?
Dar, precizările continuă.
"Ei ne-au spus clar că la a doua trecere a satelitului ne vor comunica dacă este reală informaţia".
În fine, ceva clar. Şi anume, că nu se ştia dacă informaţia este reală. Adică "ei" (cine? ROMATSA? Ruşii?) nu ştiau dacă au difuzat o informaţie reală sau nu şi aşteptau să mai treacă din nou satelitul, cu veşti.
Aici a fost din nou ceva ce i-a dat de gândit domnului locotenent-colonel de la ISU:
"Eu ştiam că pe partea de salvare maritimă este o reţea globală de 24 de sateliţi geostaţionari. Nouă ni s-a spus că este vorba de trecerea unui satelit, deci se învârtea pe orbită în jurul Pământului".
Iată o informaţie care ar trebui să parvină şi celor de la ROMATSA. Mai bine mai târziu, decât niciodată, nu-i aşa?
Inspectorul şef al ISU Neamţ adaugă că alerta a fost un bun prilej de a realiza un exerciţiu.
Un exerciţiu de logică şi unul de verificare pe teren, la mare şi la munte, să înţelegem.
Păi dacă-i aşa, să le mai dea ROMATSA astfel de exerciţii, că ei se bucură, nu?

Concluzia cea mai importantă este că "nu a fost vorba de o eroare umană, pentru că senzorii, aparatura electronică, mai dau rateuri."
Care senzori? Să fie cei de pe satelit, care au preluat semnalul S.O.S? E vorba despre acei sateliţi geostaţionari care preiau semnalele de urgenţă maritimă? Şi atunci de ce aşteptau cei de la ROMATSA să "mai treacă din nou satelitul"? (Trecem peste pleonasm, că nu de asta ne arde acuma).
Sau, nu ştiau de la care satelit s-a primit informaţia?
Şi dacă sateliţii ăştia dau erori de peste 2000 de kilometri, la ce mai servesc? De ce se mai silesc unii să îi trimită în spaţiu?
Dar s-a mai făcut vorbire şi despre "cei care administrează mesajele de la satelit". De la care satelit, dacă tot nu e clar? Sau e vorba despre oricare mesaje venite de la sateliţi, oricare ar fi ei?
Şi cine sunt aceşti administratori? oricine ar fi ei, desigur nu au nici o vină. Doar se ştie că aparatura asta, electronică, nu e de încredere.

Chiar mă şi întreb, cum or fi nimerit astronauţii aceia pe Lună şi nu au ajuns pe Marte, că pe atunci aparatura electronică nu era aşa de dezvoltată ca acum?

Dar, mă gândesc, numai ai noştri au primit semnalele acestea de la satelitul- sau sateliţii- care dau rateuri? Cei din Franţa, din Italia şi din celelalte ţări din Europa nu au primit aceleaşi semnale? Înseamnă că în întreaga Europă s-au făcut căutări pe toate luciurile de apă (mări, oceane sau lacuri) pe o rază de 2000 de km de la Marsilia? Prilej de multe exerciţii, mă gândesc!

M-am uitat pe site-urile din Franţa după ştiri despre nave malteze în situaţie de urgenţă pe data de 5 februarie.
Şi am găsit doar cargoul Strait View, ce navighează sub pavilion maltez şi care a cerut asistenţă la sud de  Pointe Saint Mathieu (extremitatea vestică a Franţei) pe 8 februarie la ora 2 dimineaţa. Vasul a fost remorcat şi a amarat în portul Brest, pe coasta Atlanticului.
Pe 5 februarie a fost alt cargou în dificultate, unul spaniol ("Luno"), care s-a rupt în două la sud de Bayonne, (pe coasta Atlanticului, aproape de graniţa cu Spania), membrii echipajului fiind salvaţi cu elicopterele armatei, în ciuda condiţiilor meteo dificile.
Doar că niciunul nu era în Mediterana. Nici la Marsilia, nici pe Coasta de Azur. Ambele urgenţe au fost raportate de prefectura maritimă a Atlanticului.
Prefectura maritimă a Mediteranei nu a raportat nici o urgenţă în luna Februarie...

Oare, nu ar fi trebuit ca ROMATSA să îi avertizeze pe cei de acolo că au o urgenţă lângă Marsilia?

Serie de cutremure in Grecia

27 de cutremure de ieri până azi în Grecia

Riscuri de malformaţii congenitale în preajma puţurilor pentru gaze de şist

Riscuri de boli de inimă în preajma puţurilor pentru gaze de şist

Pericolul pesticidelor e subevaluat

Pesticidele - mult mai toxice decât se credea

Un câine a fost salvat după ce a sunat la Urgenţe

S-a întâmplat în Anglia

Promiscuitatea din piscine

Ce se află în piscine