joi, 21 noiembrie 2013

Noua sondă pentru gaze sau petrol de şist lângă Adjud

Sonda "700 Burcioaia " a OMV Petrom are proiect de acord de mediu




Pe un teren de 24247 m2  închiriat, se va amplasa careul sondei cu suprafaţa de 14 445 m2.
Pentru sonda 700 Burcioaia figurează  pe lista de certificarte de urbanism emise în 2013 de către Primăria Municipiului Adjud  două certificate de urbanism la aceeaşi dată:
- 95 /29.05.2013 SC OMV PETROM SA Buc. Foraj si echipare sonda 700,Burcioaia var. 3, Extravilan Adjud
- 96/ 29.05.2013 SC OMV PETROM SA Buc. Foraj si echipare sonda 700,Burcioaia var. 5, ADJUD Extravilan T119-1, P 516-1
Rezultă că sonda va fi la 1-2 km de Siret. 
Sonda va fora la 3565m adâncime, deci va prospecta (pentru început) hidrocarburile de şist, după câteva luni urmând să treacă,  la exploatarea acestor hidrocarburi (gaze naturale sau petrol), folosind celebra tehnologie a fracturării hidraulice. Avizul nu este doar pentru  prospectare;  în textul avizului se pomeneşte şi despre "coloana de producţie" până la adâncimea de 3565m, ce va permite "exploatarea acumulărilor de hidrocarburi în condiţii de securitate".
Deci practic se dă aviz şi pentru exploatare.
Pământul vegetal îndepărtat de pe suprafaţa viitoarei sonde va fi depozitat, extrem de compactat, sub forma unui "pinten" cu suprafaţa de 225 m2 -ce va avea probabil şi rol de baraj de protecţie a sondei contra viiturilor, căci sonda va fi în zona inundabilă a Trotuşului.
Interesant că în documentaţia pentru aviz se spune că fluidul de foraj este "un amestec de apă şi argilă". Bine, bine, poate în faza de forare o fi aşa, dar în faza următoare, când să se scoaţă gazul metan, ce va conţine lichidul de foraj? Ni se spune doar că acesta va fi "preparat de către un terţ autorizat, în incinta sediului acestuia", iar substanţele folosite vor fi etichetate şi ambalate conform legislaţiei privind "substanţele periculoase". E clar deci că vor fi substanțe periculoase, însă nu se spune care vor fi și în ce cantitate.
Forarea se va desfăşura " cu respectarea strictă a tehnologiei" . 
Desigur. Doar că tehnologia asta e interzisă în multe ţări europene.nn.
Despre transportul materialelor se va spune doar că vor fi doar cantităţile strict necesare.
Dar care vor fi acestea?
Se mai spune că, dacă sonda e productivă,  rămâne închiriată suprafaţa de 10348m2, ce va cuprinde sonda şi probabil suprafaţa de depozitare a cisternelor cu chimicale şi cu apă.
Pe respectiva suprafaţă de producţie va fi şi un şanţ de colectare a apelor pluviale, dar şi a "eventualelor scurgeri accidentale tehnologice". Unde va duce şanţul acesta? Nu ni se spune.

Necesarul zilnic de apă tehnologică se va aduce cu vidanje de la Parcul 4 Bucioaia.
Nu se spune care vor fi cantităţile de apă. 
Ni se spune că apa reziduală rezultată din spălarea instalaţiilor va fi colectată în beciul sondei şi refolosită.
Nu ni se spune nimic însă despre fluidul tehnologic uzat.
Se spune şi că nu se produc restituţii în receptori de suprafaţă care să modifice regimul natural de curgere al acestora.
Prin urmare, dacă apele vor curge natural, nu va fi nici o problemă cu conţinutul lor, nu?
Prin urmare, se vor produce "restituţii" (adică deversări) în apele de suprafaţă, dar nu în asemenea cantităţi încât acestea să-şi modifice regimul de curgere- adică să-şi iasă din matcă? 


Proiectul este amplasat în perimetrul de protecţie hidrologică a frontului de captare Sireţel-Salcâmilor pentru alimentarea cu apă a municipiului Adjud.


Se mai spune că proiectul nu va avea impact negativ asupra apelor de suprafaţă sau subterane. Dar, cum or să facă, exact? Care vor fi cantitățile de apă folosite- pentru că se știe că această tehnologie folosește cantități enorme de apă, care sunt pierdute pe vecie pentru că sunt în final îngropate la mare adâncime pentru a nu mai fi recuperate vreodată.
Se spune că substanţele folosite la tratarea fluidului de foraj vor fi în barăci închise.
Dar după operaţiunea de fracturare (termenul este evitat în textul avizului), ce se face cu fluidul de foraj? Se spune că este interzisă evacuarea şi injectarea lui în alte sonde.
Pe de altă parte, se spune că "Apa uzată rezultată din refularea sondei în timpul probelor de producţie se va cumula în habe de 20m3, apoi va fi transportată la sonda de injecţie 415 Burcioaia."
Deci practic apa uzată va fi reinjectată în sol, prin sonda Burcioaia. 
Reiese că există deja  o altă sondă, tot la Burcioaia, prin care se va injecta în sol lichidul de foraj, cu chimicalele nenominalizate. Nu se spune la ce adâncime se vor reinjecta în sol reziduurile toxice. Putem vedea că textul documentaţiei pentru aviz de mediu seamănă mult cu documentaţia deja avizată pentru sonda de lângă Fitioneşti a firmei Rompetrol. Iar evacuarea "fluidului de foraj" uzat de la Fitioneşti se face tot în  sistemul de injecţie al Parcului 4 Burcioaia".
"La terminarea lucrărilor (care anume?) fluidul de foraj recuperabil (adică cel ce iese înapoi odată cu hidrocarburile extrase, după fracturare?) va fi transportat cu autovidanja la o altă sondă (probabil la Burcioaia, cum s-a spus anterior).
Se spune că fluidul de foraj folosit va avea caracteristici compatibile cu stratele traversate (În ce sens?) şi că nu va avea un caracter poluant "deoarece concomitent cu traversarea acestora (straturilor) se va tuba coloana de ghidaj". Rezultă de aici că orice scăpare din tuburile respective va avea caracter poluant. În ce constă deci compatibilitatea?
Cantitatea de detritus rezultat-aprox. 550t-(despre care se dă definiţia"bucăţile de rocă desprinse în timpul forajului") va fi transportată periodic la un depozit autorizat de deşeuri periculoase (care? nnsau la coincinerare. Şlamul/solul infestat se transportă la "depozite autorizate pentru bioremediere" (Adică se depozitează undeva şi se aşteaptă ca substanţele toxice să fie modificate de către agenţi biologici din mediu) . Interesant că nu se precizează care ar fi toate acele depozite. Au ele capacitatea de a primi atâtea deşeuri periculoase? Sunt formate din materiale combustibile? De asemenea, dat fiind că nu sunt numite substanţele chimice folosite, de unde se trage concluzia că ele sunt biodegradabile? Există un calcul ce să cuprindă cantitatea de deşeuri infestate, modul în care vor fi neutralizate substanţele toxice şi în cât timp? Precum şi felul în care aceste substanţe toxice vor fi ferite de contactul cu mediul înconjurător până atunci?
ANPM-proiect 112645


 Deci, să recapitulăm:

În perimetrul de protecţie hidrologică din zona de captare pentru alimentarea cu apă a municipiului Adjud, se preconizează avizarea amplasării unei sonde pentru exploatarea de hidrocarburi de şist, sondă ce va folosi o cantitate neprecizată de substanţe toxice, care urmează a fi injectate în sol pentru extragerea hidrocarburilor şi apoi reinjectate în sol , la o adâncime neprecizată, printr-o sondă forată în acest scop aflată în acelaşi perimetru. În sonda respectivă se introduc deja apa poluată şi substanţele toxice de la sonda din Fitioneşti.
Sonda va folosi o cantitate neprecizată de apă.
Despre substanţele folosite se ştie doar că sunt toxice. Ele nu au fost făcute cunoscute.
În concluzie: nu ştim nimic, dar hai să dăm aviz de mediu!
Mai are vreun înţeles termenul de "zonă de protecţie" în aceste condiţii?

^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^

11.08.2015
Cam care sunt cantitățile de apă folosite de aceste sonde și care ar fi legătura cu seceta teribilă ce a lovit această zonă? Să nu uităm că în Canada nu s-a autorizat exploatarea gazelor de șist pentru că „nu avem suficientă apă” - spuneau ei. E vorba despre faptul că acele cantități enorme de apă folosite la această tehnologie sunt pierdute pentru totdeauna din circuitul natural al apei, care se află în cantitate limitată și care ar trebui să-și urmeze ciclul obișnuit, acela de a se evapora , a forma nori și a reveni la sol sub formă de precipitații. Dacă din această cantitate se iau mereu cantități de apă care nu mai revin în circuitul firesc, aceste cantități vor lipsi pentru totdeauna . Și iată că ne lipsesc!

9 comentarii:

Maria din Barlad spunea...

Municipiul Focşani, municipiul Adjud şi cele 3 oraşe au alimentare cu apă în sistem centralizat
din surse subterane (foraje de medie şi mare adâncime) ce asigură necesarul de apă pentru populaţie şi
agenţii economici ce nu au surse proprii de alimentare cu apă.
Adica in viitor alimentarea cu apa a cetatenilor se va face din apa infestata su substante toxice injectata de catre cei cu condele!

Vrancioaia spunea...

Parcul 4 Burcioaia (S=0,284 )este localizat în
extremitatea sudică a localităţii
Burcioaia, la cca. 500 m sud de ultima locuinţă a localităţii. El figureayo deja ca zona contaminata in rapoartele de mediu.

Vrancioaia spunea...

In judettul Vrancea nu exista depozite pentru materiale contaminate cu substante chimice. Iar "coincinerarea" nu distruge substantele chimice cancerigene sau radioactive.
Prin urmare cantitatile enorme de sol si lichide contaminate vor ramane pur si simplu acolo, sa produca boli dintre cele mai grave,

Petrica -sondor spunea...

Mai sunt si alte sonde de gaze de sist la Burcioaia, desi noua ni se spune ca inca nu ar fi inceput exploatarea de gaze de sist!
Sonda 500 aflata la 3 km de Burcioaia scoate gaze de la 3700m. Astea sunt gaze de sist!
Doar ca la inceput nu se fora si orizontal, la adancimea respectiva, ca acuma. Petrom a declarat ca a exploatat "ocazional" gaze de sist, dar nu prin fracturare hisraulica, ci "cu gel". Sistemul respectiv nu era atat de poluant ca cel prin fracking. Acuma in Vest se revine la gel, din grija pentru mediu, dar la noi , la oaza....ce conteaza! Oricum nu-i controleaza nimeni

Martin spunea...

Mai e si sonda OMV "20 Adjud" de la Homocea,la 277 m de DJ119A Costica-Lespezi, care scoate gaze de sist de la 3180m. In documentatia pentru Mediu ei nu spun ca ar folosi fracking, dar....
Sunt multe semne de intrebare.
De ce nu se spune nicaieri cata apa se foloseste in procesul tehnologic?
Unde se deverseaza pe urma aceasta apa?

Martin spunea...

Pentru "sonda 20 Adjud" s-au asociat OMV si Hunt Oil, specializata in gaze de sist. E evident ca vor face fracturare hidraulica. Vor mai fora si in Urziceni Est

Martin spunea...

Oficialii companiilor nu folosesc termenii de fracturare hidraulica si de gaze de sist, ci, ca sa nu se sperie lumea, spun doar de gaz metan si de "tehnologii noi". Pai, aste a tehnologia noua: fracturarea hidraulica, iar gazul metan de la 3-4 km adancime e gaz de sist!
Ei foreaza la Nereju, Gresu, Focsani, urmeaza Campuri, Vizantea si Burcioaia.
Nimeni nu-si pune problema provocarii de cutremure si asta tocmai in Vrancea!

alexandra ale spunea...

De ce nu se face o campanie de informare in judetul Vrancea? multi oameni habar nu au ce se intampla...

Anonim spunea...

Bine ca se mai gaseste cineva sa atraga atentia, dar sunt prea putini cei care afla!