Citrice tratate

Cu ce se tratează  citricele din supermarket?

Vedem prin reţetele de prăjituri din străinătate , la capitolul arome, "coaja unei lămâi/portocale netratate".
La noi nu se scrie aşa ceva. În reţete se menţionează doar să folosim coaja unei lămâi sau a unei portocale, fără menţiunea că ea trebuie să fie netratată.
Asta pentru că nu vedem nicăieri în magazine specificarea faptului că lămâile sau portocalele puse în vânzare au fost sau nu tratate.
Prin urmare...toate au fost tratate!
Ştim că de obicei se practică tratarea citricelor (şi a altor fructe ) cu diferite substanţe chimice, uneori contra dăunătorilor, alteori ca să se păstreze mai bine.

S-au publicat şi o parte dintre fungicidele şi conservanţii ce se folosesc:

• Difenilfenol (E230) -pesticid. Dacă e ingerat provoacă alergii, intoxicaţii, sângerări interne, e cancerigen, are şi efect mutagen. . E insolubil în apă, deci nu poate fi îndepărtat prin spălare. Pătrunde în fruct.
• Ortofenilfenol (E231) - fungicid. Se pulverizează pe fructe. Clasificat cangerigen de CIRC, mutagen, iritant, pătrunde în fruct, nu se ia la spălare simplă
• Tiabendazol (E233) - aditiv conservant şi pesticid , se foloseşte şi la cartofi, pătrunde în fruct sau legumă, e posibil carcinogen, mutagen, nu e eliminat prin spălare. Efecte asupra sistemului nervos, ficatului şi rinichilor.
• Ortofenol de sodiu (E232) - cancerigen,  folosit în asociere cu E231

E230 şi E231 au fost interzise în SUA, Canada , Elveţia şi în Australia. E230 a fost interzis şi în UE. Dar ce, parcă noi suntem în UE?

Constat, însă, cu ochiul liber că citricele puse în vânzare la supermarketurile de la noi sunt stropite cu o substanţă lucioasă foarte vizibilă şi care pare să fie aplicată chiar în magazin, pentru că fructele nu sunt lucioase pe toată suprafaţa cojii, ci în special pe zona aflată la vedere. Sigur că fructele mai sunt răscolite de către clienţi, dar totuşi se poate vedea cu ochiul liber că nu sunt la fel de lucioase peste tot.
Am făcut câteva poze cu telefonul- nu prea bune, dar se vede totuşi strălucirea nefirească a unora dintre fructe. Iar pe o porţiune stricată se vedea chiar un strat mai gros de substanţă lucioasă. E clar că fructul a fost stropit mai mult pe zona stricată, deci a fost stropit în magazin, după ce s-a observat că se strică.

Oare ce o fi?

Cât de periculoasă o fi pentru noi? 

Nu ar trebui să fim avertizaţi să nu folosim coaja la prăjituri, dulceţuri, ceaiuri sau pentru tratamente naturiste? 
În orice caz, să ne spălăm pe mâini după ce am pus mâna pe coaja citricelor, înainte de a atinge miezul . (Am văzut că substanțele acestea oricum pătrund și în fruct, dar să nu mai contaminăm și noi miezul cu ce a rămas pe coajă).
Prin urmare, deşi coaja şi pieliţa albă de sub coajă a citricelor sunt în principiu folositoare pentru sănătate, la noi ele nu trebuie să fie mâncate, pentru că au devenit otrăvitoare!