Regina Beatrix a Olandei, care va împlini joi 75 de ani, a abdicat astăzi în favoarea fiului ei Willem-Alexander, care are 46 de ani.
A fost o ceremonie simplă, în cursul căreia regina
Beatrix, fiul ei Willem-Alexander şi apoi soţia fiului său şi membrii
guvernului olandez au semnat un document ce atestă abdicarea reginei şi punerea
pe tron a fiului său.
După semnarea actului, Betrix va purta titlul de
prinţesă. Cât despre proaspătul întronat (nu „intronizat”, cuvânt care nu există în
limba română) Willem, când a fost întrebat cu ce apelative protocolare să i se adreseze interlocutorii, a răspuns că
acest lucru îi este indiferent.
El nu vrea să
fie numit Willem IV , ci Willem-Alexander. El nu ţine la predicatul « Majestate », ci consideră că olandezii pot să i se adreseze cum doresc.
Beatrix se implicase puternic în viaţa economică a
Olandei, transformând palatul de la Haga în "palat de lucru" .
Supranumită "şeful întreprinderii Olanda", ea a primit frecvent miniştri, ambasadori şi
reprezentanţi ai societăţii civile.
"PRINŢUL PILS"
Proaspătul rege Willem-Alexander a avut o tinereţe
furtnoasă, fiind supranumit „ prinţul Pils” după numele unei mărci de bere şi
ca aluzie la petrecerile stropite cu mult alcool din timpul studenţiei. Pe
urmă, însă, lucrurile s-au schimbat.
După obţinerea diplomei în istorie, în 1993, prinţul a servit în diferite corpuri de
armată, unde a devenit pilot de vânătoare. În 2002 s-a căsătorit cu Maxima
Zorreguieta, fiica unui fost secretar de stat din timpul dictaturii
argentiniene, care nu a primit invitaţie la nuntă şi nici acum, la întronare. Cuplul
are trei fete: Catharina-Amalia , Alexia
şi Ariane
PRINŢUL A PROMIS SĂ ADOPTE UN STIL MAI DESTINS DECÂT MAMA SA
Willem-Alexander este văzut de cei apropiaţi ca
fiind mai progresist decât mama sa, el povesteşte- de pildă – vizitele sale
oficiale pe un blog . Uneori prinţul a provocat polemici: în 2009 el a fost
nevoit să-şi vîndă casa de vacanţă aflată în construcţie lângă o plajă din
Mozambic, sub presiunea opiniei ostile din pricina extremei sărăcii a acelei
ţări din Africa australă.
Întronarea
are în Olanda un caracter civil şi nu religios, deci nu presupune încoronare.
În Olanda, ceremonia întronării nu presupune purtarea coroanei.
Coroana , sceptrul şi globul se vor găsi pe un mic soclu din lemn, alături de
Constituţie.
Depunerea jurământului
Pentru
întronare, parlamentul se reuneşte şi promite loialitate suveranului, iar
suveranul depune jurământ pe Constituţie.
Lista invitaţilor
Printre invitaţi se numără fostul
secretar general al ONU Kofi Annan, preşedintele Comitetului internaţional
olimpic, preşedintele Consiliului european Herman Van Rompuy, preşedintele
parlamentului european Jose Manuel Barroso şi preşedintele parlamentului
european Martis Schulz, precum şi numeroşi prinţi şi prinţese , cum sunt
prinţul Charles al Angliei, prinţul Felipe al Spaniei, prinţul Albert de
Monaco, prinţul Philippe al Belgiei cu soţiile lor , prinţesa Victoria a
Suediei cu soţul ei, precum şi moştenitorii tronurilor din Danemarca, Luxemburg
şi Lichtenstein.
A fost invitat şi prinţul moştenitor
Naruhito al Japoniei, moştenitorii tronurilor din Iordania, Quatar, Arabia
Saudită – în total circa 20 de delegaţii ale familiilor nobiliare din Europa şi
din întreaga lume.
Nimeni nu a pomenit de vreun membru al familiei regale a României care să fi fost invitat.
Nimeni nu a pomenit de vreun membru al familiei regale a României care să fi fost invitat.
|
|
|
Cel mai important moment a fost semnarea actului civil de transfer al tronului de la mamă la fiu, contrasemnat de membrii guvernului (foto stânga sus)
|
A urmat apoi ceremonia jurământului pe Constituţíe, în faţa Parlamentului, ai cărui membri au promis fidelitate noului rege
|
În astfel de situaţii, în care se vorbeşte despre regalitate, nu putem să nu ne gândim şi cum a fost în cazul lui Mihai I.
Mihai I al României
El a devenit rege al României în 1025, după renunţarea la tron a tatălui său Carol II. Cum avea doar 4 ani, el a fost suplinit de o regenţă formată din unchiul său Nicolae, patriarhul Miron Cristea şi Gh Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie.Domnia sa a luat sfârşit ca urmare a detronării lui de către tatăl său, care a preluat din nou tronul în 1930. Mihai a primit titlul - instituit chiar atunci - de „Mare Voievod de Alba-Iulia" .
Carol II a instituit o dictatură, abrogând Constituţia din 1923 şi promulgând o nouă constituţie, care îi dădea dreptul să guverneze personal. Partidele politice istorice au fost dizolvate iar sindicatele înlocuite cu bresle meşteşugăreşti organizate de guvern. Partidul carlist Frontul Renaşterii Naţionale a fost declarat " unica organizaţie politică în stat". Parlamentul a fost închis de rege.
Cei consideraţi vinovaţi erau ucişi fără judecată (292 persoane în total).
În 1940, Carol II a fost silit să abdice, iar Mihai I a fost proclamat rege de către...Ion Antonescu, ce preluase conducerea guvernului .
Mihai nu a depus jurământ pe Constituţie (fiind abrogată de tatăl său, Carol II), nu a avut vot de încredere din partea Parlamentului (suspendat şi el de Carol II), deci nu a fost niciodată întronat.
La dispoziţia lui Ion Antonescu, a avut loc o ceremonie religioasă de încoronare oficiată de patriarh, fără nici un fel de document laic legislativ de punere pe tron.
La data respectivă furia populară a vrut să-i linşeze pe toţi membrii familiei regale, cel care i-a salvat şi, mai mult, l- a declarat rege pe Mihai I fiind mareşalul Antonescu.
Iată ce a scris în noaptea de 23 august 1944, în celula în care fusese închis de către Mihai I, mareşalul Antonescu:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu